Tags: project, science of food

Vinul are o densitate calorică destul de mare. Consumul moderat provoacă euforie ușoară și o stare de liniște, fiind considerat un mod de profilaxie mintală. Se instalează indulgenţa, spiritul se deschide, înflorește, iar incertitudinea se risipește. Mulți oameni de cultură au considerat că vinul reprezintă un factor de inspiraţie și, în cantităţi rezonabile, înaripează spiritul și ridică creativitatea artistică. El ajută în găsirea unor soluții la probleme neobișnuite sau grele, în condiţiile în care favorizează gândirea out of the box.

Cea mai importantă virtute a vinului este de a induce relaxarea, fiind considerat un stimulent psihic. În timp ce un consum moderat de vin roșu poate ajuta la relaxarea minţii după o zi aglomerată, noile cercetări arată că acesta poate fi de folos și la curăţarea minţii. Astfel, este împiedicată inflamaţia, iar creierul este stimulat să elimine toxinele, inclusiv cele asociate cu boala Alzheimer.

Acțiunea fiziologică a alcoolului din vin influențează direct funcțiile aparatului digestiv și circulator. S-a constatat că vinurile albe au o acțiune laxativă, iar cele roșii una constrictivă. De regulă, prin moderație savanții înțeleg un pahar de 350 ml pe zi pentru femeile de toate vârstele și două pahare de 350 ml pe zi pentru bărbaţii de până la 65 de ani.

Mai există, însă, și așa-numitul Paradox francez. Deși consumă vin în cantități destul de însemnate, francezii sunt considerate persoane sănătoase. Acest lucru se poate datora mai multor componente prezente în special în vinurile roșii și anume resveratrolul și tartratii.

Resveratrolul este un polifenol prezent în cantitate mare în strugurii roșii, care se regăsește și în vinul roșu. El are proprietăți antioxidante, efecte pozitive asupra performanțelor mentale și poate avea impact pozitiv asupra sistemului imunitar, prin reducerea inflamațiilor și a stresului oxidativ.

Tartratii sunt săruri prezente în vinuri și formează așa-numitele diamante care se regăsesc fie înfipte în dop, fie la finalul sticlei. Sunt consumate de francezi pe pâine, pentru a-și curăța vasele de sânge de plăcile de aterom. Adevărat sau nu, și aceasta reprezintă o parte din paradoxul francez.

Dozele mari și repetate de alcool provoacă însă și o serie de efecte nedorite în corp. Abuzul de alcool este cauza numeroaselor boli de tipul cirozei, presiunii arteriale ridicate, ulcerelor stomacale, pancreatitei și chiar cancerului.

Asupra aparatului digestiv se produce o congestionare permanentă a mucoasei gastrice, care se transformă în gastrită cronică, de natură alcoolică. În doze moderate, alcoolul din vin produce asupra aparatului circulator o senzație de căldură și congestie la nivelul feței, datorată vasodilatației. Cantitățile mari de vin conduc însă la hipertensiune și la creșterea temperaturii periferice.

Sistemul nervos este și el influențat puternic de alcool, în funcție de cantitatea consumată. În doze mari, alcoolul poate induce o stare de anestezie și, în mod indirect, poate provoca accidente de circulație și chiar moarte.

Alcoolul nu se amestecă niciodată cu medicamentele, oricare ar fi tipul acestora. Motivul este simplu: alcoolul este metabolizat în ficat și poate interfera în mod nedorit cu acțiunea substanțelor medicamentoase.